joi, 30 aprilie 2015

LUNA LUI PRIER

Gina Bradea, adică : http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ a aruncat o provocare. Eu am raspuns: Daaa. In luna aprilie, gazda este:  http://saffronanddates.blogspot.ae/2015/04/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html In ultima zi a lunii aduc din nou traditii din acesat minunata luna de primavară. 

LUNA LUI PRIER

1 Prier

În Maramureş această zi se numeşte „Ziua Nebunilor”, nu se ştie ce vechime are, dacă a apărut în România sau nu, cert este că „păcălitul” este consecinţa vremii înşelătoare a lui April, putând face parte şi din ritualul de reînnoire a timpului, ţinând cont că vine imediat după încheierea calendarului roman.

2 Prier

Luna lui Prier e prielnică aratului şi semănăturilor începute în martie; închizându-se câmpurile, animalele domestice nu mai au voie să pască în câmp, doar la munte sau în islazuri.

3 Prier

Prier este o lună foarte capri-cioasă. Se fac prevestiri şi asupra vremii, şi anume: dacă tună şi fulgeră, nu va mai fi ger, iar dacă va fi vreme frumoasă, va fi o vară furtunoasă.

4 Prier

Tot în acest interval de timp oile urcă la munte, ciobanii având obligaţia să repare stânele şi ţarcurile unde vor fi primite animalele.

5 Prier

Ziua dinaintea Floriilor se numeşte Sâmbăta lui Lazăr. Românii sărbăto-resc pe cei trei Lazăr, şi anume: Lazăr cel sărac, Lazăr din Vitania, pe care l-a înviat Isus Hristos înainte de Florii, şi Lăzerel, cel care a murit cu dor de plăcinte.

6 Prier

Femeile fac plăcinte şi diverse „copturi”, pe care le împart sărmanilor, să nu păţească cum a păţit mama lui Lazăr cel sărac, care a murit de dorul plăcintelor, sau cel bogat, care nu a vrut să-şi potolesacă foamea nici măcar cu o fărâmitură din plăcinta sa.

7 Prier

 „În Dobrogea este obiceiul de a se aduna în Sâmbăta lui Lazăr trei fete mici, cam de 12 ani, dintre cari una se împodobeşte pe cap cu tel (beteală), făcându-se că este mireasă, a doua se leagă la cap cu un tulpan şi a treia ţine un paner cu ouă în mână, astfel merg apoi pe la case şi dau ouăle de pomană.”[1]

8 Prier

În Moldova, tot în Sâmbăta lui Lazăr, se trimite la case „câte o ulcică plină cu miere, deasupra gurei cu un colac sau franzelă, iar la toartă cu o lumină lipită”[2].

9 Prier

La Moşii de Florii, în unele părţi din Transilvania se fac pâinişoare din făină de grâu, împletite „sub forma spiralelor de la orologiu”, numite florii şi se dau de sufletul morţilor băieţilor săraci din vecini.

10 Prier

 „Duminica Floriilor“ este una dintre cele mai frumoase şi aşteptate sărbători de peste an, ziua tuturor florilor. În această zi Isus a intrat pentru ultima oară în biserică şi a fost întâmpinat cu crenguţe înflorite, ramuri de finic, vlăstari de sălcii şi alte flori.

11 Prier

În unele zone din Moldova, de Florii, nimeni nu se spală pe cap, deoarece se tem să nu „înfloare”, să albească ca pomii înfloriţi.
În schimb, în Banat toată lumea se spală pe cap tocmai ca să nu încărun-ţească ca pomii.

12 Prier

În Muntenia, în Duminica Floriilor se începe construcţia scrânciobului sau a dulapului în poieniţe, pentru sărbătoarea Paştelui, când se va face horă mare, cu mese întinse, ciocnire de ouă roşii, sărbătorindu-se cele trei zile de Paşte şi fiecare dumincă până la Înălţare.
13 Prier

Nunta Urzicilor sau Măritarea urzicilor prevesteşte înflorirea urzicilor, semn că acestea nu mai pot fi consumate în preparate culinare.

14 Prier

În Muntenia, în Joia Mare femeile trebuie să-şi termine toate treburile pentru sărbătoarea Paştelui.
În Transilvania se spune că, dacă în Joia Mare se pune cloşca pe ouă, vor ieşi numai cocoşei.
Tot în această zi gospodinele pregătesc colacei, care îi dau de pomană împreună cu o ulcică cu apă sau vin, împodobite cu flori, pentru sufletele celor răposaţi.

15 Prier

Se spune că ouăle fierte şi înroşite în Joia Mare nu se strică în decursul anului, iar dacă se îngroapă un ou înroşit în această zi, la hotarul terenului agricol, nu o să cadă grindina pe aceste locuri tot anul.

16 Prier

Vinerea Paştilor, Vinerea Mare, Vinerea seacă sau a patimilor este ultima zi din postul dinaintea Paştelui. În această zi se ţine post negru sau abţinere de la mâncare sau băutură, cel care respectă acestea va fi ferit de boli pe tot parcurul anului şi va şti, cu trei zile înainte, când va muri.

17 Prier

În Sâmbata Mare femeile fac diverse mâncăruri şi ultimele retuşuri ale hainelor ce vor fi îmbrăcate în noaptea de Înviere.

18 Prier

În Transilvania este datina ca, înainte de a se face ziua de Paşti, să se aprindă focuri mari lângă biserică sau să se aprindă o roată mare şi să i se dea drumul de pe vârful dealului la vale.

19 Prier

Cea mai importantă „coptură” a Paştelui este pasca, făcută din făină de grâu şi de porumb, deoarece este o pâine aleasă, grâul fiind cinstea mesei, iar „păpuşoiul” hrana casei.[3] De obicei are formă rotundă, împodobită pe laturi cu sucituri sau împletituri din aluat.

20 Prier

Lumânările cu care românii se întorc de la slujba de Înviere trebuie păstrate în mod deosebit, deoarece sunt foarte folositoare în momentele grele din timpul anului, aprinzându-se pe vreme de furtună, grindină, boală, necaz, farmece sau descântece.

21 Prier

Paştele celebrează misterul creştin al Învierii Mântuitorului, neavând o dată fixă în calendarul creştin-ortodox, având însă obligativitatea să fie într-o duminică, după echinocţiul de primă-vară şi după lună plină.[4]
În dimineaţa zilei de Paşte se obişnuieşte, în multe zone, ca feciorii şi fetele să se ducă, unul câte unul, la o apă din apropiere, după ce răsare soarele, să se scalde fără să se vadă unul pe altul, astfel se curăţă de toate răutăţile şi bolile, curăţându-şi trupul pentru anul care vine.

22 Prier

În Muntenia, credincioşii aşteaptă în curtea bisericilor sfinţirea bucatelor din coşul pascal, care conţine: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făină de grâu (pentru ca rodul să fie bogat), ceapă şi usturoi (pentru a fi protejaţi de insecte), pască, brânză, ouă roşii, bani, flori, peşte afumat, sfeclă roşie cu hrean şi prăjituri.

23 Prier

Sfântul Gheorghe, numit Sângiorz, în Transilvania şi Banat, marchează începutul anului pastoral, în mod special vara pastorală (23 aprilie-26 octombrie). „Sf. Gheorghe, când aleargă pe calul său împrejurul pământului, iarba înverzeşte, codrul înfrunzeşte, pământul se deschide”.[5]

24 Prier

De Sf. Gheorghe se aduc crengi verzi de stejar, fag, salcie, mestecăn, plop, cu care se împodobesc casele, gardurile, adăposturile animalelor de către flăcăii neînsuraţi, ca să aducă prosperitate, noroc şi rod în acel an.
Tot în această zi se formează turmele, Sf. Gheorghe fiind perceput ca protectorul animalelor cu lapte, oile fiind mulse prima dată la prânz, nu dimineaţa.

25 Prier

Un alt obicei din această perioadă îl constituie stropirea animalelor şi a oamenilor cu aghiazmă sau cu apă de la fântână, pentru a fi sănătoşi pe tot parcursul anului.
În unele regiuni se fac focuri la răscruci şi pe dealuri, pentru a distruge şerpii, omizile şi insectele care ar putea afecta recoltele viitoare.

26 Prier

Oamenii satului se tem ca nu cumva vrăjitoarele să fure caii, în noaptea spre Sf. Gheorghe, pentru a ajunge la sabat, şi îi păzesc cu străşnicie.
Vacile sunt frecate cu fire de leuştean, usturoi şi pelin verde, pentru a nu le pieri laptele şi nici nu sunt scoase la păscut, tot din cauza vrăjitoarelor, ca să nu le fure mana, adică laptele.

27 Prier

Cele trei joi care cad între Paşte şi Rusalii se numesc Joimăriţe în Bucovina, Joile verzi în Transilvania şi se serbează prin „nelucrare pentru tunete, trăsnete, grindină sau piatră, crezându-se că celor care nu lucrează le merge bine tot anul.”[6]

28 Prier

Prima săptămână de după Paşti se numeşte Săptămâna Luminată, serbându-se în fiecare zi. Singurul lucru care se poate face în această săptămână este să se pună păsările domestice la clocit, ca să iasă puii sănătoşi.

29 Prier

În unele zone din Bucovina, în Sâmbăta Tomii, îndeosebi femeile merg cu pască şi ouă roşii la cimitir, pentru a le da sărmanilor pentru sufletele morţilor.

30 Prier

Ziua de luni, de după Săptămâna Luminată, se numeşte „Paştele Blajinilor, Paştele Rohmanilor sau Mătcălăul. Mătcălăul este frate mai mic cu Paştele, patronul fetelor, care, în această zi, se prind „mătcuţe”, adică surori de cruce”.[7] În această zi, Blajinii, care sunt înţelepţi, blânzi şi mereu fericiţi, se căsă-toresc şi rămân împreună cu nevestele doar între 6 şi 30 de zile, pentru că în restul anului trăiesc în post şi rugăciune[8].




[1] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. II, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994
[2] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.    Studiu etnografic, vol. II, Editura Fundaţiei    Culturale Române, Bucureşti, 1994
[3] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. III, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994
[4] Calendarul popular al românilor
[5] A. M. Caşcaval, L. V., Lefter, R. Pop, D. Răvaru, Calendar popular. Datini şi credinţe, Vaslui, 2005
[6] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. III, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994
[7] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.    Studiu etnografic, vol. I, Editura Fundaţiei    Culturale Române, Bucureşti, 1994
[8] Calendarul popular al românilor

sâmbătă, 18 aprilie 2015

SARAMURĂ CU SCRUMBIE DE LA DUNĂRE

SARAMURĂ CU SCRUMBIE DE DUNĂRE



Au tot vorbit la TV zilele astea de scrumbia minunată de la Dunăre, îi spuneam lui soțului meu Gabi, că pește din ăsta încă n-am mâncat, am tot cerut când am fost la mare, chipurile îl aveau în meniu, dar nu pentru perioada de vară. ( Așa că Gabi, adică TataZmeu s-a dus la ”pescuit” și m-a liniștit .  L-am curățat, l-am dat cu sare, i-am băgat în burtă rozmarin și lămâie așa am văzut la Vladimir Darok, alias Motan laOale pe Bucătăraș.ro, și așteaptă cuminte grătarul.  Azi i-a venit sorocul;) Tare bun, deși are multe oase, dacă e gătit bine nu se mai simt. Alături am preparat repejor o mămăliguță și o zeamă de saramură, și asta e premieră:d Una peste alta totul a fost minunat. Vă aduc rețeta de începător în ale saramurii de pește;)

INGREDIENTE:

Scrumbie de Dunăre 4 bucăți cca. 1000 g,
Sare iodată,
Rozmarin proaspăt 4 crenguțe,

PENTRU SARAMURĂ:

Ardei kapia 2 bucăți,
Ceapă galbenă 3-4 bucăți,
Ardei iute verde 1 bucată,
Ceapă verde 3-4 fire,
Usturoi verde 2-3 fire,
Foaie de dafin 1 bucată,
Mix de piper (alb, roșu, negru, coriandru) 1 linguriță,
Sare iodată,
Pătrunjel verde ½ legătură,
Leuștean verde 1 fir,
roșii cubulețe ½ conservă de la SunFoodfructesi legume.ro

MOD DE PREPARARE:

Peștele se curăță de solzi și intestine, se sărează pe interior și exterior, apoi se pune câte o crenguță de rozmarin în burta peștelui, și se lasă la rece, în frigider, acoperit într-un vas până a doua zi, sau minim 3 ore.




Peșetele se curăță de sarea în exces, apoi se crestează pe toată suprafața lui, asta ca să se prăjească și oasele bine :d, se coace pe grătar. 
Între timp se prepară saramura. Legumele se curăță se toacă mărunt, ideal ar fi fost să fie gătite pe grătar, dar n-am avut loc, așa că le-am copt în DryCooker;) bune și așa;)


După ce s-au rumenit legumele, se transferă într-un vas, se adaugă apă, cca. 1000 ml., se asezonează de sare piper și foaie de dafin, se lasă la clocotit cca. 5 minute, după primul clocot, apoi se adaugă verdețurile tocate mărunt și se oprește focul. 
Se lasă acoperit până ce se servește lângă pește și un pui de mămăligă. Spor și succes!






vineri, 17 aprilie 2015

TARTĂ CU ANANAS ȘI CĂPȘUNI

TARTĂ CU ANANAS ȘI CĂPȘUNI

Pentru provocarea #provocareaSunfood și SunFood Fructe Si Legume, am preparat și o delicioasă tartă cu ananas și căpșuni. Rapidă și delicioasă, abia am prins căteva poze de prezentare.  Spor și succes!

INGREDIENTE:

PENTRU TARTĂ:
Făină albă de grâu 100 g,
Zahăr pudră 65 g,
Sare iodată 1 praf,
Nuci măcinate 65 g,
Unt grăsime 68 % 65 g.

PENTRU UMPLUTURĂ:

Lapte 400 ml,
Budincă de căpșuni Dr. Oetker 1 plic,
Zahăr 3 linguri,
Ananas bucăți 1 conservă de la SunFood,
Căpșuni proaspete 300 g,
Tort Gelee ( gelatină roșie)  de la Dr Oetker 1 plic,

MOD DE PREPARARE:


Se amestecă ingredientele uscate, apoi se adaugă untul la temperatura camerei, se frâmăntă aluatul până se înglobează toate ingredientele. 

Se unge o formă de tartă, (cu diametrul 26 cm), cu puțin unt sau se tapetează cu foaie de pergament, se dă tarta la copt la 200 g în cuptorul electric sau la treapta 3 în cel cu gaz, cca. 12-15 minute, se scoate din cuptor după ce a trecut testul scobitorii și se lasă la răcit. 

Pentru cremă se prepară budinca conform indicațiilor de pe ambalaj, apoi se toarnă în tarta răcită. Fructele din conservă și cele proaspete se așează după preferința voastră.

 Gelatina se dizolvă în sucul rămas de la conserva de ananas, se adaugă 2-3 linguri de zahăr și se pune la fiert, după primul clocot se dă deoparte, lăsându-se la răcorit. Se adaugă peste fructele din tartă începând din mjiloc spre exterior. 

Tarta se dă la rece ptr minim 3 ore, cel mai indicat ar fi până a doua zi. Spor și poftă bună! 



joi, 16 aprilie 2015

BUDINCĂ DIN COZONAC

BUDINCĂ DIN COZONAC

E perioada când reciclăm preparatele numeroase pregătite de sărbători. Am vazut la HapleaBucătarulhttp://retete-haplea.ro/budinca-din-cozonac-cu-sos-de-ciocolata/, rețeta asta rapidă și n-am rezistat. Zis și făcut, cu mici modificări ;) Delicioasă, mulțumesc pentru idee HapleaBucătar.

INGREDIENTE:

Cozonac 4 felii mai groase,
Ouă 3 bucăți,
Frișcă lichidă 250 ml,
Lapte gras 100 ml,
Ciocolată cu stafide și alune 1 tabletă,
Pentru toping:
Globulețe, mielușei și iepurași de ciocolată cca. 200 g.,
Frișcă lichidă cca. 100 ml.

MOD DE PREPARARE:


Feliile de cozonac se taie bucățele, după ce am terminat, mi-am adus aminte că puteam folosi mai rapid SaladChef-ul :d, data viitoare;).

 Se pregătește o tavă de cca. 30/20, eu am pus la treabă noua achiziție, tava porționată;), se tapetează cu foaie de pergament sau se unge cu unt și făină. În fiecare locaș se pun cubulețe de cozonac, strecurând printre ele bucățele de ciocolată. 

Ouăle se bat energic cu frișca lichidă și laptele, apoi se toarnă peste prăjitura. Se dă la copt, în cuptorul preîncins cca. 25 de minute la 180 grade.


 Între timp se topește în vasul special pentru glazură ciocolățelele care n-au trecere la Zmei, se adaugă frișca lichidă și se amestecă energic până ce se omgenizează compoziția și se obține o glazură lichidă.


 După ce a expirat timpul de coacere, de data asta nu e necesar să faceți testul scobitorii :D, cozonacul e copt de câteva zile :D, iar amestecul de ouă, lapte și frișcă lichidă se încheagă imediat. Se toarnă glazura de ciocolată peste budincă și se la la răcit cca. 20 de minute. 

Apoi se scot bucățile deja porționate, asta mi-a plăcut cel mai mult, la această tavă;) se așează pe un platou și se servesc alături de ceai, lapte sau cafeluță. Rapidă, ieftină, reciclată și delicioasă. Spor și poftă bună!

FRIPTURĂ DE MIEL CU ANANAS, CIUPERCI ȘI ROȘII

FRIPTURĂ DE MIEL CU ANANAS, CIUPERCI ȘI ROȘII


Da, de data asta o altă variantă a fripturii de miel. De data asta a fost provocarea #provocareaSunfoo, SunFood Fructe Si Legume. Am adus nou cubulețe de ananas combinate cu roșii și ciupercuțe, asezonate cu rozmarin. O combinație reușită, gustul dulce acrișor a venit perfect lângă carnea de miel. Gata cu vorbăria spor la treabă, dacă anul acesta am adus târziu rețeta, vă va fi de folos anul viitor;) 

INGREDIENTE:

Pulpe de miel 2 bucăți,
Pentru marinadă:
sare iodată,
mix de piper (alb, negru, roșu și coriandru) 2-3 lingurițe,
rozmarin proaspăt,
ulei de măsline extravirgin 2-3 linguri,
lămâie 2 bucăți,
foia de dafin 3-4 bucăți,
usturoi 4-5 căței,
vin alb demise 250 ml,
apă cât să acopere carnea.
Pentru copt:
ulei de măsline extravirgin 2-3 linguri,
bucăți de ananas din compot de la SunFood,
roșii cubulețe de la SunFood 1 conservă,
ciuperci tăiate 1 borcan de la SunFood,
usturoi 4-5 căței,
slănină de porc afumată cca 50g,
ulei de măsline extravirgin.

MOD DE PREPARARE:


Pulpele de miel se curăță dacă sunt prea grase, adică de acel ”său” cum i se spune. De data asta am lăsat un mic strat de grăsime. Bucățile se așează într-un vas pentru marinat, se înțeapă cu aparatul de frăgezit, dacă nu dețineți un astfel de instrument, atunci folosiți un cuțit cu vârful subțire și bine ascuțit, apoi se ung cu ulei de măsline, se asezonează de sare, piper, rozmarin, usturoiul zdrobit, foi de dafin, felii de lămâie,  vinul alb și apă atât cât să acopere carnea, se pun capac și se lasă câteva ore la rece, cel mai bine de seară până dimineață. 








Se scot pulpele de miel din marinadă, se curăță de excesul de condiment, apoi se așează într-o tavă termorezistentă. Se asezonează cu ulei de măsline, se adaugă cubulețe de slănină afumată și cățeii de usturoi, zdrobiți. Se pun la copt necoperit cca. 10 minute, la 250 grade, cât să se rumenească puțin, apoi se acoperă și se dă la copt, cca. 60 de minute la 200 grade. 
Spre finalul gătirii se adaugă bucățile de ananas, ciupercile și roșiile tocate, toate de la SunFood, se asezonează cu rozmarin proaspăt, lăsându-se încă 15 minute la copt, ca să se  îmbine aromele. 


Friptura se servește fierbinte alături de sosul obținut, ca atare sau acompaniat de un piure pufos din cartofi. Spor și poftă bună!