joi, 30 iulie 2015

TRADITIE SI GASTRONOMIE ROMANEASCA AUGUST 2015

Ehei, iată că am ajuns la start;) Pentru prima oară în activitatea mea de blogger culinar, voi fi gazda lunară a provocării  Traditie si gastronomie romaneasca, lansată de Gina Bradea.
Bucătăria tradițională românească este foarte sățioasă, savuroasă, încărcată cu multe bucate alese, majoritatea preparate din carne (porc, vită, pasăre, miel, vânat sau pește) dar și legume, mai ales în perioada de post. De preparatele dulci ce să spun: fel de fel de plăcinte, langoși, gogoși, cozonaci, prăjiturele, torturi, numai delicatese.
După minunatele teme  propuse de gazdele lunare de până acum, și anume: Gina Bradea, http://pofta-buna.com/, Cerasela Badr el din http://saffronanddates.blogspot.ae/, Simona http://sim0na-world.blogspot.ro/, Sidonia Toncean, http://sidyskitchen.blogspot.ro/ și Margareta Cismasiu, http://margaretacismasiu.blogspot.ro/, mi-a fost tare greu să mă decid pentru o temă abordabilă în această lună minunată de vară, luna lui Gustar, o lună în care zarzavaturile și fructele sunt ușor de achizionat.
Într-un moment de insipirație, am decis că e tema va fi: CIORBE/SUPE: din carne, din legume, de ce nu din fructe, calde sau reci.
În fiecare dintre regiunile țării noastre: BanatulCrișanaMaramureșulArdealul, Moldova, OlteniaMuntenia și Dobrogea, se prepară câte o ciorbă sau supă tradițională, așa că nu cred că va fi prea grea provocare. Da știu, sunt zile caniculare, dar o ciorbă sau supă tot mai gătim. ;)  Am rugămintea să nu adăugați Delikat,Vegeta sau altfel de adaosuri, decât ingredient natural, folosite de părinții și bunicii noștri.
Celor care vor să participle la această minunată provocare și nu au blog, site sau alt mediu online, pot trimite pe adresa mea de mail: cristina_pana33@yahoo.com, rețeta cu cel puțin două poze, care să fie originale.
Așa gata cu vorbăria, success și spor la treabă!

P.S. Promit că vin în timp util cu articolul despre obiceiurile și tradițiile luni lui Gustar ;)

marți, 28 iulie 2015

PRĂJITURA RUDY

Am acceptat o nouă provocare, Weekend cu spor, promovată de Stefy, alias http://stefyharnicutza.blogspot.ro/. Luna aceasta gazda a fost Lili, http://liligospodini.blogspot.ro/. Printre bunătățile oferite spre testare a ajuns la această minunăție;) http://liligospodini.blogspot.ro/2014/06/prajitura-rudy.html. Vin și eu cu varianta mea, ce nu diferă prea mult, dar vă asigur că e la fel de gustoasă;) 


PRĂJITURA RUDY



INGREDIENTE:

Pentru blat:
făină albă de grâu 400 g,
unt 250 g,
zahăr tos 150 g,
gălbenuș de ou 1 bucată,
sare iodată,
zahăr vanilinat 1 plic,
praf de copt 1 plic,
pudră de cacao 2 linguri,
Pentru umplutură:
brânză de vaci 750 g,
zahăr vanilinat 3 plicuri,
zahăr tos 250 g,
coajă de lămâie zaharistă 2 lingurițe,

MOD DE PREPARARE

 Untul se topește la microunde cca. 60 de secunde, apoi se adaugă făina, un praf de sare iodată, praful  de copt, zahărul, pudra de cacao șu gălbenușul de ou, se frământă bine, până ce se obține un aluat sfărâmicios, adică firimituri.




Pentru umplutură brânza de vaci se amestecă energic cu ouăle, plus albușul rămas de la aluat, zahărul tos, zahărul vanilinat și coaja de lămâie, până ce se înglobează toate ingredientele.

În tava tapetată cu foaie de pergament, se presară un strat de firimituri uniform, cât să se creeze o bază ;) 
apoi se toarnă crema de brânză, 
iar ca strat final firiturimile rămase ;) 
Prăjitura se pune la copt în cuptorul preâncins cca.45 de minute la foc mediu ;) După ce s-a răcit se presară zahăr pudră ;)



Simplă și delicioasă! Mai mult a durat să scriu și pozez rețeta;) Spor și poftă bună! ;) 




LUNA LUI CUPTOR

Gazda lunii IULIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este draga de Margareta Cismasiu cu minunatul blog: http://margaretacismasiu.blogspot.ro/. Aduc în continuare tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui cuptor. Sper să vă încânte noul meu articol.
1 Cuptor

Cosmandinul şi Ana-Foca se celebrează în această zi, pentru a fi feriţi de boli, foc, trăsnete şi de pârjolul soarelui care usucă şi arde plantele.

2 Cuptor

Denumită luna lui Cuptor, iulie este luna fierbinţelilor şi a copturii. Se spune că, aşa cum va fi de cald în luna aceasta, asa de frig va fi în luna lui Făurar. În luna lui Cuptor va fi evitat lucrul, pentru a se păzi de fulgere, tunete şi grindină.
3 Cuptor

Prima săptămână a lunii lui Cuptor se numeşte „săptămâna secerişului”, grâul secerându-se de la răsăritul soarelui până la asfinţit. În unele zone, dacă arşiţa este prea mare peste zi, se seceră noaptea, când e lună plină.

4 Cuptor

Luna lui Cuptor, a soarelui şi a focului, a spicelor coapte şi a secerişului, a racului ce dă înapoi zilele de după solstiţiu, a leului mândru cu coama de aur, e luna imperatorului Iulius.[1]

5 Cuptor
Dintotdeauna români, au atribuit grâului o origine divină, drept pentru care este prezent în toate ritualurile de trecere: naştere, cununie, moarte. În prima baie a bebeluşului se punea grâu, la ieşirea mirilor din biserică se arunca grâu, ce înseamnă bogăţie şi fertilitate, iar la moarte, pomana tradiţională, coliva, e făcută tot din grâu.[2]
6 Cuptor

 „După credinţa ţăranilor noştri din unele regiuni, dacă te uiţi mai aproape de boabele de grâu bagi de seamă că pe fiecare boabă de grâu e înfăţişată faţa lui Hristos!”[3]

7 Cuptor

Se spune că atât cât e de cald în luna lui Cuptor, tot atât va fi de frig în Faur. 

8 Cuptor

„Treaba de astăzi nu se lasă pe mâine.”[4]

9 Cuptor

 „Pricupul” are un rol important în coacerea cerealelor, apărându-le de primejdiile meteorologice. Dacă oamenii nu celebrează ziua, Sf. Pricup trimite fulgere, trăsnete, grindină sau arşiţă sau, sub formă de lup, răpeşte copiii celor care au lucrat în această sărbatoare. Moţii din Apuseni cred că pe toţi cei care nu respectă ziua Pricupului îi iau pe sus două vânturi puternice, numite Harcodan şi Dornados.

10 Cuptor

Sezonul nunților a început ceea ce înseamnă că trebuie să știm toate tradițiile și superstițiile legate de această superbă zi. În Oltenia sunt câteva tradii care trebuiesc păstrate cu sfințenie, astfel ceva rău se va abate asupra ta și a familiei tale, așa că este bine să știi despre ce este vorba.  Aruncarea cu orez și grâu peste proapătul cuplu. Bătrânii de la sate spun că acest obicei ajută ca tinerii însurăței să-și întemeieze o familie mai, să nu aibă probleme când vine vorba de copii dar vor avea și o viață îmbelșugată plină de fericire.[5]

11 Cuptor

În unele zone, mireasa împreună cu fratele de mână și alaiul merg la ce-a de-a treia fântână, spre răsărit, numărată de la casa miresei, însoțiți de lăutari. Pe drum mireasa și fratele de mână poartă un ulcior, legat cu ștrengar țesut. Când ajung la fântână, flăcăul scoate apă de trei ori, și de fiecare dată împreună cu mireasa, stropește mulțimea cu un mănunchi de busuioc, înmuiat în apa din ulcior, în semn de urare de măritiș.[6]
12 Cuptor

În Maramureș este un obicei care este ținut și astăzi. Mirele și mireasa trebuie să se spovedească înainte de a-și uni destinul , între ei având loc un ritual în care cei doi se iartă reciproc.  În drumul spre casă sau spre localul unde va avea loc petrecerea, localnicii aruncă cu apă în fața alaiului, simbol al fecundității și al belșugului.  Mireasa nu trebuie să poarte perle, fiindcă acestea vor însemna lacrimile ei.[7]

13 Cuptor

Denumită popular luna lui Cuptor, luna iulie se mai numeşte şi luna fierbinţelilor şi a coacerilor.

14 Cuptor

În stânele din Carpaţii Meridionali le este interzis oierilor ca, după urcarea turmelor la stâne, să coboare în sat sau să fie vizitaţi de femei până la Sântilie, când turmele coborau la iernat, deoarece curăţenia lor trupească era condiţia prosperităţii turmei. Miţuitul mieilor, adică tunderea mieilor, are loc în miezul verii pastorale, de Sf. Ilie, când are loc prima întâlnire a ciobanilor cu soţiile sau logodnicele lor.[8]

15 Cuptor

„Ciurica” este o divinitate care „ciuruie în bătaie” pe toţi cei care muncesc de ziua ei. În această zi ei se pot îmbolnăvi sau lupii o să le mânânce vitele dacă torc, cos sau spală.
Ca pe tot parcursul anului să nu fie certuri în familie în această zi. Femeile primeau puteri speciale, aveau dreptul să poruncească şi chiar să-şi pedepsească bărbatul în ziua de 15 iulie.

16 Cuptor

Dacă Cricovii de Vară nu sunt respectaţi cum se cuvine, prin ofrande şi odihnă, vor provoca furtuni, prăpăd în turmele de vite şi, de asemenea, oamenii vor fi loviţi de boli necruţătoare.
În această perioadă, 16-18 iulie, se sărbătoresc Sf. Mc. Chric şi Iulita, Sf. Mc. Atinoghen, Sf. Mare Muceniţă Marina.
17 Cuptor

Cricovii de Vară, numiţi şi Cricovii Marinei, sunt divinăţi periculoase, care abat vreme rea şi furtună asupra oamenilor care nu-i celebrează şi asupra animalelor dăunătoare.
Mamele împart vecinilor mături făcute din pelin, pui de găină, porumb fiert şi flori de toate soiurile.

18 Cuptor

Sf. Marina este protectoarea sufletului copiilor trecuţi în nefiinţă. Femeile însărcinate respectă în mod deosebit această sărbătoare, de frica bolilor. Este ziua prielnică culegerii plantelor medicinale.

19 Cuptor

Perioada cea mai toridă a anului e marcată de Pâlniile, Palilele sau Panteliile, Sf. Foca, – patronul incendiilor devasta-toare, şi fraţii săi, Ilie Pălălie şi Pantelimon, care dacă nu sunt celebraţi, vor pune recolta în primejdia focului, iar familia va fi afectată de boli aducătoare de „fierbinţeală!”[9]

20 Cuptor

Sărbătoarea Sfântului Ilie este dedicată cultului strămoşilor, pomenindu-se cel mai mult copiii morţi, împărţindu-se copiilor mere dintr-un măr neatins. Tradiţia spune că merele nu trebuie culese până la Sf. Ilie, deoarece „mărul este un dar al lui Dumnezeu, făcut de Sf. Ilie”, el fiind patronul merelor verzi timpurii.[10]

21 Cuptor


Începe săptămâna Paliilor, care se spune că sunt surorile Sfântului Ilie, iar Ilie Palie ar fi fost fratele, tatăl sau vizitiul Sfântului Ilie.

22 Cuptor

Pentru ţăranul român, interdicţiile între aceste sărbători erau greu de ţinut, deoarece este o perioadă prielnică secerişului, în care se munceşte de la răsărit până la apus, se scoate ceapa şi usturoiul din straturi, ca să nu încolţească, se pregătesc hambarurile, podurile şi magaziile pentru a adăposti recoltele, se seamănă varza şi spanacul a doua oară, se curăţă de buruieni şi se sapă viile, ca să nu se strice strugurii.

23 Cuptor

În această zi se celebrează Sfântul Mucenic Foca, care este responsabil cu arşiţa şi incendiile care pârjolesc culturile de cereale.
24 Cuptor

În această perioadă, în calendarul apicol se recoltează mierea, se „retează stupii” sau „se tund stupii”. Prisăcarii pregătesc vasele de colectare, se împart faguri de miere, deoarece mierea are propietăţi magice, de vindecare şi protecţie.[11]
25 Cuptor

Se spune că albina s-a certat într-o zi cu părinţii ei, iar Sf. Ilie, aflând de asta, s-a mâniat şi a lovit-o cu biciul lui de foc; de atunci are albina dungi negre pe corpul ei subţire, după cum a încins-o Sfântul cu biciul ei.

26 Cuptor

Sărbătorile focului din luna lui Cuptor sunt prăznuite prin organizarea nedeilor şi a horelor în comunităţile pastorale, celebrând tradiţiile prenupţiale prin „Hora de Sântilie”. Tinerii păstori coborau în sat şi le dăruiau fetelor iubite câte un caş rotund ca soarele şi o furcă de tors cioplită de ei la stână, după care le luau la joc în horă. Fetele care nu erau băgate în această horă trebuiau să aştepte până anul viitor luna lui Cuptor, pentru a fi peţite, astfel jocul impunea ordine şi echilibru în viaţa sătenilor. [12]

27 Cuptor

În această zi se celebrează Pintilie călătorul, fratele mai mic al Sfântului Ilie, rugându-l să nu aducă furtuni şi vijelii asupra recoltelor. Se spune că este sfârşitul verii şi se încep pregătirile pentru întâmpinarea toamnei.

28 Cuptor

 „Miţuitul mieilor”[13] este tot o sărbătoare pastorală cu conotaţii erotice şi constituie prima întâlnire a ciobanilor cu nevestele sau logodnicele lor, deoarece ciobanii îşi impuneau până la Sf. Ilie o perioadă de castitate pentru prosperitatea turmei.
29 Cuptor

Tradiţia spune că Ilie a fost un om obişnuit, păstor, agricultor sau negustor de vite, dar a fost amăgit de diavol şi şi-a omorât întrega familie, iar pentru aceste crime trebuie să-şi ispăşească întrega viaţă prin diferite penitenţe: „stă închis 40 de zile într-un bordei, cară apă cu gura mergând în genunchi, pentru a uda un lemn putred, adună lemne din pădure 9 ani pentru a clădi un rug imens în care se aruncă şi arde de viu, păzeşte o turmă de oi în vârf de munte”[14].
30 Cuptor

În cele din urmă, Ilie a fost iertat de Dumnezeu, l-a dus în cer, unde i-a dat loc între sfinţi, o trăsură de foc cu doi sau patru cai înaripaţi şi un bici cu foc, cu care să alunge diavolii. Se spune că „tunetul ar fi zgomotul făcut de huruitul trăsurii lui de foc, iar trăsnetul biciul de foc cu care loveşte diavolii care se ascund pe pământ, în turlele bisericilor, prin pomi, pe sub streaşina caselor şi în corpurile animalelor, în special în câini şi pisici.”[15]

31 Cuptor

Sântilia, Nedeia, Poiana lui Sântilie, Nedeieu, Nedeuţa, Nedeiţele, Rugă, Goroveie sunt denumiri diferite, în funcţie de zonă, pentru sărbătorile pastorale din această lună, similare cu sărbătorile agrare, Drăgaica sau Sânzienele, doar că atunci soarele este în punctul maxim al ascensiunii sale, iar acum, de Sântilie, se află în declin, spre echinocţiul de toamnă[16].


[1] Calendarul popular al românilor
[2] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006
[3] Lucian Blaga, „Spaţiul mioritic” în
     Trilogia culturii,
Editura Humanitas,
     Bucureşti, 2011
[4] Proverb românesc
[5] http://www.favorittv.ro/traditii-obiceiuri-superstitii-legate-de-nunta
[6] idem
[7] idem
[8] Calendarul popular al românilor
[9] Calendarul popular al românilor
[10] Calendarul popular al românilor
[11] Calendarul popular al românilor
[12] Calendarul popular al românilor
[13] Calendarul popular al românilor
[14] I. Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997
[15] T. Pamfilie, Sărbătorile de vară, Editura Saeculum, Bucureşti, 1997
[16] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006

duminică, 12 iulie 2015

MÂNCARE DE CASTRAVEȚI MURAȚI CU CARNE DE PORC

            MÂNCARE  DE CASTRAVEȚI MURAȚI CU CARNE DE PORC

Gazda lunii IULIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică : http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este draga de Margareta Cismasiu cu minunatul blog: http://margaretacismasiu.blogspot.ro/ De data asta, primează o rețetă faină. Articolul cu informații privnid tradițiile și obiceiurile din luna lui cuptor, urmează ;)

Provocarea http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ , m-a pus la încercare de data asta. Margareta a propus tocană:D, mâncare tradițională și cu istoric:D Eu am descoperit această tocană acum 22 de ani când am ajuns în Răgățime  :D, ce ține de Muntenia. M-am documentat, iar în cartea lui Radu Anton Roman, Dumnezeu să-l odihnească în pace, am găsit în volumul 4, Banatul și Muntenia colinară, această minunată rețetă. Sincer până acum, am preparat-o cu smântână și mărar :D dar acum am intrat în normalitate, adică tradiție. Bine, că am adus ceva nou la rețetă, asta e specialitate mea :D ;) Gata cu vorbăria să trecem la treabă ;)


INGREDIENTE:

Castraveți murați în saramură 1000 g,
Praz 1 bucată,
Ceapă galbenă 1 bucată,
Pulpă de porc 1000 g,
Ulei/ untură 2 linguri,
Bulion 1 pahar,
Sare iodată,
Boia de ardei dulce,
Piper proaspăt măcinat ½ linguriță,
Cimbru ½ linguriță,
Mărar 2 flori,
Roșii proaspete 4-5 bucăți.

MOD DE PREPARARE:

Prazul și ceapa se curăță, apoi se taie rondele și se pun la călit în puțin ulei și apă. Apoi se adaugă, pulpa de porc, fasonată și tăiată bucățele, apoi se asezonează de sare, piper și boia de ardei dulce, apoi se adaugă apă cât să acopere carnea. Între timp, castraveții murați, se taie in bucățele și se adaugă la amestecul de carne și legume. 



Se lasă la fiert, la foc mic, neacoperit cca. 30 de minute. 






”Acrișoară și plăcută, proaspătă iarna și răcoroasă primăvara, tocănița se potrivește, paradoxal, cu un vin demisec, cu o Fetească Albă sau un Savignon Blanc, esențe nobile, fine, armonioase, ce reușesc remarcabil pe plaiurile Dealului Mare, la Boldești sau Cricov” astea sunt spusele marelui Radu Anton Roman ;) Spor și poftă bună! ;)


Briose cu cacao

BRIOSE CU CACAO



Vroiam ceva rapid, simplu, fără foaie de copt, că tocmai s-a gătat :D și am găsit bunăciunile astea pe pagina Laurei, by Laura, Lorra sau ByLaura ;)http://www.bucataras.ro/retete/briose-cu-cacao-66252.html,citit și făcut ;) Super faine, mulțumesc pentru inspirație, erau de prea mult timp pe lista de așteptare ;) Au ieșit 18 bucăți ;), mult mai multe decât mă așteptam ;) 

INGREDIENTE

ouă 4 bucăți,
zahăr tos 200 g,
zahăr vanilinat și rom de la LIDL,
ulei de rapiță 150 ml,
lapte 50 ml,
sare iodată 1/2 linguriță,
praf de copt 1 plic,
făină albă 000 nule 250 g,
cacao neagră Dr Oteker 50 g,
zeamă de la 1/2 lămâie
Pentru topping:
doi iepurași din ciocolată ce încă n-au expirat, cca. 100 g,
smântână lichidă 2-3 linguri,
nuci cca. 10 bucăți.

MOD DE PREPARARE:

Ouăle se amestecă energic cu zahărul, amestecul de zahăr vanilinat și rom de la LIDL, colecția Deluxe, până ce se albesc. Apoi se adaugă uleiul și laptele, continuâdu-se mixarea, până ce se obține o cremă pufoasă;)
 Făina, cernută împreună cu praful de copt, stins cu zeamă de lămâie, și cacaoa, se adaugă la amestecul de ouă. Se continuă mixarea la nivel minim, până ce se înglobează toate ingredinetele și se obține un amestec omogen.





 În tava de brioșe, tapetată cu forme de hârtie se adaugă cca. 2 linguri din compoziția rezultată, apoi se ăun tăvile la copt cca. 20 de minute la 200 grade, în cuptorul preîncălzit.


Între timp se topește ciocolata pe baie de aburi, cu 2-3 linguri de smântână lichidă. După ce au trecut testul scobitorii se scot din cuptor și se ornează cu glazură de ciocolată, fulgi și miez de nucă. spor și poftă bună! ;)