miercuri, 30 septembrie 2015

RULADA DIN CARNE TOCATĂ UMPLUTĂ CU PORUMB, ARDEI ȘI CAȘCAVAL

RULADA DIN CARNE TOCATĂ UMPLUTĂ CU PORUMB, ARDEI ȘI CAȘCAVAL



Nemaipomenită! Când am vizualizat-o la ValCaludia, Bucătăraș Minunat;),  am zis daaaa, e pe gustul Zmeilor, mai ales ptr pachetul de la școală sau servici :D Tot s-a lansat concursul ”Pachetelul vesel ", pe site-ul www.bucataras.ro,  zis și făcut. Zmeii au savurat-o cu plăcere. M-am inspirat de aici: http://www.bucataras.ro/retete/rulada-din-carne-tocata-cu-porumb-si-cascaval-65061.html. Mulțumesc SunFood pentru conservele minuntate! ;)


INGREDIENTE:

Carne tocată amestec vită + porc cca. 600 g,
Ceapă galbenă 1 bucată mică,
Usturoi 2 căței,
Ardei kapia 1 bucată,
Ou 1 bucată,
 Pâine veche de o zi 4 felii,
Boabe de porumb din conservă SunFood,
Cașcaval Delaco 100 g,
Sare iodată,
Piper proaspăt măcinat,
Boia dulce de ardei ½ linguriță,
Pentru topping:
Pesmet alb 3-4 linguri,
Semințe de susan 2-3 linguri

MOD DE PREPARARE:


Feliile de pâine se pun la înmuiat într-un bol încăpător în apă rece, cca. 4-5 minute. Ceapa, usturoiul se curăță și se toacă mărunt. Carnea tocată se amestecă cu oul, pâinea stoarsă bine de apă, ceapa, usturoiul, amestecându-se energic ce se înglobează toate ingredientele. Apoi se asezonează de sare, piper și boia de ardei dulce. 



Pe o foaie de pergament, se presară pesmetul amestecat cu semințele de susan, peste care se întinde amestecul de carne, ușor cu palmele, până ce se obțineo ”foiae” de cca. 1 deget grosime. 
Se așează boabele de porumb de la https://www.facebook.com/conservesanatoaseSunFood,  ardeii tăiați fâșii pe toată suprafața, apoi se presară cașcavalul ras. 









Se rulează strâns rulada de carne, apoi se așează într-o formă de chec/cozonac, unsă cu ulei, apoi se dă la în cuptorul preîncins cca. 60 de minute la 180 grade, până ce se rumenește rulada. 





Se lasă la răcit și se servește rece, ca atare între două felii de pâine sub formă de sandwich, asezonat cu frunze de salată, sau ca fel principal lângă o garnitură pe măsură. Spor și poftă bună! 






LUNA LUI RĂPCIUNE

LUNA LUI RĂPCIUNE 

Gazda lunii SEPTEMBRIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este draga de Liliana Toma, cu al său minunat blog http://liligospodini.blogspot.ro/2015/09/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html. Aduc în ultima zi a lunii, articolul despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Răpciune. Sper să vă încânte noul meu articol! Să vă fie de folos în ceilalți ani, deoarece tradițiile și obiceiurile nu se schimbă.

1 Răpciune

Tradiţia populară spune că Simion Stâlpnicul stă tot pe un stâlp, într-un picior, ţine cerul şi pământul cu mâinile ca să nu se prăbuşească. Din această cauză, dacă nu i se cinsteşte această zi, poate provoca cutremure şi poate elibera vânturile mari dintr-un butoi.
În această zi celor care lucrează le pot înţepeni picioarele sau chiar se pot transforma într-un stâlp de piatră.

2 Răpciune

Se spune că, dacă larvele de pe spatele frunzelor de stejar încă au aripi, anul viitor va fi unul roditor. În caz că acestea s-au transformat în insectă şi a zburat, anul care vine va fi unul secetos.
Şi dacă încă nu s-au ascuns sub pămân insectele roşii, numite popular „Văcuţele Domnului”, anul viitor va fi o recoltă bogată în usturoi.

3 Răpciune

Septembrie în viața satului tradițional, se află la hotarul dintre moarte și renaștere, închizând un ciclu și deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viață. Luna este împărțită în patru săptămâni: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii și Săptămâna lui Mioi.[1]

4 Răpciune

„Tot omul are un dar şi un amar, dar unde prisoseşte darul, nu se mai bagă în seamă amarul”.[2]

5 Răpciune

„Oala împrumutată nu o vezi curată niciodată”.[3]

6 Răpciune

Se spune că atunci când Adam a fost alungat din Rai, a primit un hârleţ pentru a lucra pământul, iar Eva o cociorvă şi o frică pentru a putea avea grijă de bucătărie. Cociorva e nelipsită în casele ţăranilor, cu ea se scoate jarul din cuptor, el fiind inima bucătăriei tradiţionale româneşti.

7 Răpciune

Luna septembrie este numită Răpciune, Brumărel, sau Brumar cel mic, denumiri prevestitoare ale frigului ce va aduna oamenii în jurul sobei: „În Răpciuni copiii cad pe tăciuni”[4]. Numele de vinimeriu, viniceriu sau viniţel sunt legate de culesul viilor şi facerea vinului. În unele zone i se mai spune „Cumpănă”, pentru că zilele se potrivesc cu nopţile.

8 Răpciune

Arhanghelul Gabriel a anuţat naşterea Fecioarei Maria, după ce Ana şi Ioachim s-au rugat îndelung la Duhul Sfânt să nu-i lase fără urmaşi. Deşi ei au fost ironizaţi de comunitate pentru că nu puteau avea copii, nu şi-au lepădat credinţa în Dumnezeu şi nici nu au renuţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în cotinuare. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, după 40 de zile de post, Ioachim a primit semnul de la Dumnezeau că vor avea urmaşi, pe Maria, care, în traducere simbolică, înseamnă spuma mării.

9 Răpciune

Fecioara Maria este considerată pro-tectoarea tuturor femeilor, în mod special al fetelor necăsătorite, a femeilor însărcinate, a mamelor şi a tuturor care cred în puterea lui Dumnezeu.
Se spune că, dacă femeile vor găti în ziua de Sf. Mărie Mică, vor arde mâncarea sau, în cel mai rău caz, vor opări copiii din greşeală cu mâncare, iar bărbaţii se vor accidenta rău dacă vor munci în gospodărie.

10 Răpciune

Acum se marchează sfârşitul verii, românii nu aprind focul în vatră deoarece se spune că acest lucru ar aduce ghinion şi boală. În această perioadă încep muncile agricole, semănatul grâului, secarei şi al orzului, culesul viilor, bătutul nucilor, doar astfel vor avea rod anul viitor, se jupuiesc ulmii (coaja va fi folosită primăvara la legatul viţei-de-vie).

11 Răpciune



12 Răpciune

Se spune că, dacă vor înflori scaieţii în luna lui Răpciune, va fi o toamnă lungă şi călduroasă. Dar, dacă rândunelele vor pleca devreme, va fi o iarnă aspră.

13 Răpciune

Dacă tună şi fulgeră în această perioadă, în luna lui Făurar din următorul an va fi zăpadă multă, iar anul va fi mănos.

14 Răpciune

„Ziua şarpelui” sau „Ziua Crucii” este marcată prin faptul că toate buruienile, florile, reptilele şi insectele întră în pământ ca să aştepte iarna. În trecut, anul era împărţit în două anotimpuri, vara, cu începere de Alexii (17 martie), şi iarna, ce vine odată cu închiderea pămân-tului, de Ziua Crucii (14 septembrie). Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă şi denumirea de „Cârstovul viilor”.[6]

15 Răpciune

Datorită faptului că şarpele îşi schimbă pielea, este considerat, în mitologia noastră, simbolul renaşterii ciclice a naturii, a vieţii care se înnoieşte.
Se spune că înaintea Zilei Crucii, toţi şerpii se adună pe un munte şi fac o mărgică, o piatră nestemată, bună de leac pentru toate bolile, apoi o bagă sub pământ. Se mai spune că, dacă un şarpe a muşcat un om sau animal, nu-l mai primeşte pământul, rătăceşte în toate părţile, muşcând orice om sau animal îi va ieşi în cale.

16 Răpciune

Conform credinţei populare, atingerea tainelor şi a cunoaşterii absolute o poate avea doar cel care va mânca din carnea şarpelui.

17 Răpciune

Se spune că dacă Răpciune e cald, Brumărel va fi rece și umed.


18 Răpciune


19 Răpciune

Conform tradiţiei, primul must care se stoarce, se dă ca ofrandă în ulcele noi. De asemenea, se toarnă pentru răposaţi primul must stors, iar după prima zi de cules se dă o petrecere, considerată un pas spre împăcarea cu cei trecuţi în nefiinţă.

20 Răpciune

Timp de o săptămână de la primul stors de must, urmează seară de seară petreceri, ultima fiind un adevărat ospăţ îmbelşugat, care ţine până dimineaţă. În zonele viticole mari, erau chemate la lucru cuplurile tinere căsătorite, fapt ce le dădea posibilitatea să primească, din partea boierilor înstăriţi, pământ drept răsplată.

21 Răpciune

Conform tradiţiei, în luna aceasta este „timpul” pentru gândul de sănătate, de prosperitate şi, între Sf. Mărie şi Ziua Crucii, ţăranii verifică livezile şi grădinile pentru a vedea ce e copt şi pregătit de cules.

22 Răpciune

Târgul tradiţional al Cepei de la Asuaju de Sus, din Maramureş, celebrează în fiecare an, prin mâncăruri, băuturi specifice zonei, muzică şi voie bună, recoltele bogate de ceapă albă şi roşie din acel an. Cu cât este petrecerea mai mare, cu atât belşug va veni şi noul an.

23 Răpciune


24 Răpciune

Teclele sunt celebrate în această zi cu mare grijă şi teamă, deoarece ele pot provoca incendii şi ar putea îndruma lupii sau animalele sălbatice spre turmele de oi, vaci sau chiar gospodării. În general, nu se folosesc unelte ascuţie, nu se macină grăunţele, cositul este interzis, nu se merge în pădure după lemne, nici măcar nu se mătură în casă.

25 Răpciune

Teclele erau sărbătorite şi în Zilele Berbecarilor (26-29 septembrie), de teamă ca lupii să nu atace berbecii în apropierea împerecherii oilor (14 octombrie – Slobozitul berbecilor sau Nunta oilor)[9].

26 Răpciune

În zonele pastorele, în zilele de sărbă-toare, în care forţele distrugătoare puteau fi domolite doar prin interdicţii severe de muncă, nici măcar prelu-crarea lânii şi a pieilor nu era permisă.

27 Răpciune

Pentru români, când masa e plină cu de toate, ea râde şi toată lumea este fericită. Ţăranii mâncau odinioară trei mese pe zi, punctele de reper fiind mişcarea soarelui pe cer, masa nu era niciodată goală, păstrându-se pe ea în permanenţă sarea şi pâinea.


28 Răpciune

În această perioadă se culeg fructele iernatice, ele se adună cu mâna şi se sortează după mărime şi aspect. Înainte de a le pune la păstrare în piviniţă, se lasă la soare pentru a ieşi umezeala din ele.
Se spune că, dacă „eşti zgârcit la semănat, te vei căi la secerat!”

29 Răpciune

În livezi pomii pitici se curăţă de frunzele dese, se fac gropi pentru pomii care vor fi altoiţi, iar acolo unde iarba s-a uscat şi pârjolit, se seamănă sămânţă de iarbă nouă şi flori de fân.

30 Răpciune

Dacă mai sunt flori în câmp, livezi şi grădini, stupii nu se duc la iernat, ca albinele să mai poată aduna polenul florilor de toamnă.





[1] http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=114
[2] Proverb românesc
[3] Proveb românesc
[4] Calendarul popular al românilor
[5] Zicală românească
[6] http://petrutapop.ro/calendar-popular/septembrie/credinte-populare-in-rapciune/
[7] Zicală românească
[8] Zicală românească

duminică, 27 septembrie 2015

ZACUSCĂ CU CIUPERCI

ZACUSCĂ CU CIUPERCI


Provocarea @Traditie si gastronomie românească propusă de  Gina Bradea, mai bine zis:  http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/ ce ne propune și îndeamnă să gătim românește și să descriem tradițiile și obicieiurile noastre, continuă. Luna aceasta e găzduită de http://liligospodini.blogspot.ro/2015/09/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html, ce ne propune ca temă: ”Toamna și darurile ei!” și ne îndeamnă să pregătim ”conserve, muraturi, prajituri, ciorbe, dar si alte bunatati cu legumele si fructele ce le culegem toamna.”
După o minunată plăcintă cu dovleac, o salată mixtă de legume pentru iarnă, aduc și o varianată de zacuscă cu ciuperci, recunosc e prima oară când schimb rețeta clasică de zacuscă și adaug ciuperci. Sper că o să vă placă ;) Noi, deja am devorat un borcănel ;) 



INGREDIENTE:

Vinete 20 kilograme,
Ardei capia 10 kilograme,
Bulion de roşii 6 litri,
Ceapa albă 2 kilograme,
Ciuperci pleurotus 1,5 kg,
Ulei 2 litri,
Foi de dafin,
Piper boabe,
Sare iodată grunjoasă.

MOD DE PREPARARE:

Vinetele se coc pe grătar la foc de lemne. Se curăţă şi se lasă la scurs. Cu ardeii capia se procedează la fel, doar ca ei se pun intr-un vas cu capac, se presară sare, se lasă acoperit cca. 30 de minute. Apoi se curăţă de coajă, codiţe şi seminţe, folosind cât mai puţin apa. 








 Între timp se curăţă ceapa, se toacă mărunt şi se pune la călit în 500 ml. de ulei. Ciupercile pleurotus  se spală, se curăță apoi se taie felii subțiri. Când s-a albit ceapa se adaugă, feliile de ciuperci și se lasă la călit cca. 10 minute la foc mediu, neacoperit. 




Apoi se adaugă ardeii  curăţaţi şi tocaţi mărunt. Se lasă se dea în clocot, apoi se adaugă vinetele scurse şi tocate. Se adaugă restul de ulei, bulionul de roşii, se asezonează de sare, se adaugă foile de dafin şi boabele de piper după gust. 






Se lasă la fiert la foc mic sau în cuptor pentru cca.4  oeă, până cand se ridică uleiul la suprafaţă.




Zacusca se pune în borcanele sterilizate în prealabil în cuptorul încălzit. Se lasă la dunst cald până a doua zi. 






Apoi se etichetează și se depozitează în cămară. Spor și poftă bună!


P.S. Mi-au ieșit 17 borcane de cca. 400 g și 5 borcane de cca. 800 g ;)